Pandemia Covid-19 şi Sănătatea mintală

Sănătatea mintală, alături de sănătatea fizică reprezintă temelia unei vieți fericite, împlinite si productive. Starea noastră emotională afectează modul in care gândim, simțim si reacționăm în timpul situațiilor de criză.

Vreme de aproape doi ani, pandemia de Covid-19 a pus în pericol sănătatea tuturor, a determinat aplicarea de interdicții și măsuri de distanțare socială în vederea limitării răspândirii virusului, a dus la perturbarea activităților cotidiene si recreative, a închis granițe, școli, facultăți si afaceri.

A provocat multă teamă, confuzie, incertitudine, instabilitate si a avut ca rezultat scăderea generală a bunăstarii mintale în rândul populațiilor din întreaga lume, iar astăzi am ajuns să ne confruntăm cu consecinţele psihologice şi sociale pe termen lung ale pandemiei de Covid-19.

Pandemia de sănătate mintală din cadrul pademiei Covid

Urmările infecției Covid asupra plămânilor și a celorlalte sisteme de organe sunt deja cunoscute, iar lista este completată acum cu o nouă provocare: bolile psihice. Capacitatea de a face față factorilor de stres asociați pandemiei, a fost pentru mulți oameni depășită, contribuind la apariția sentimentelor de copleșire, nesiguranță, singurătate, frustrare sau de pierdere a controlului asupra propriei vieți.

Grupele vulnerabile de a dezvolta simptome psihiatrice:

  • pacienții cu tulburări psihiatrice preexistente pot suferi recăderi ale bolii
  • vârstnicii, copiii si adolescenții, pacienții cu boli cornice, șomerii sau persoanele lipsite de suport social pot prezenta simptome la debut ale unei afecțiuni psihiatrice
  • pacienții care au dezvoltat forme severe ale infecției cu coronavirus, precum si membrii familiei acestora
  • membrii personalului medical datorită suprasolicitării si epuizarii

S-a observat o creștere a cazurilor de depresie si anxietate inclusiv în categoria persoanelor care nu au trecut prin infecția cu coronavirus sau care au dezvoltat forme ușoare ale bolii. Mulți trăiesc cu teama de a se infecta, de a transmite virusul celor dragi sau au pierdut persoane iubite din cauza bolii.

Semne utile de recunoaștere a stresului/anxietății:

  • îngrijorare excesivă legată de propria sănătate si de starea de sănătate a celor din jur
  • stări de nervozitate
  • insomnie, somn neodihnitor cu treziri frecvente
  • tulburări de atenție
  • tremor, palpitații, transpirații, senzație de gură uscată, tensiune musculară, senzație de sufocare
  • creșterea consumului de alcool, tutun sau alte substanțe psihoactive pentru ameliorarea stărilor negative
  • modificări ale obiceiurilor alimentare: inapetență sau mâncat excesiv
  • stările de apatie, tristețe profundă, oboseală sau incapacitatea de a mai resimți placere pot semnala instalarea unui episod de depresie

Trauma post Covid

Pacienții care au dezvoltat forme severe ale infecției cu coronavirus au necesitat internări îndelungate pe secțiile de terapie intensivă, in vederea tratamentului cu oxigen, neștiind cum poate evolua boala și de multe ori fără a avea posibilitatea de a lua contact cu membrii familiei.

Nu este exclus ca la dezvoltarea tulburărilor psihiatrice să contribuie si anumite medicamente utilizate in combaterea infecției (corticosteroizii, unele antivirale), care pot determina pe perioada administrării apariția sau agravarea simptomelor din sfera depresiei, anxietății si chiar a psihozei. Alte mecanisme specifice infecției cu Covid care contribuie la apariția simptomelor psihiatrice sunt: statusul inflamator crescut, hipoxia cerebrală prelungită, reacțiile autoimune sau accidentele vasculare cerebrale care apar pe fondul tulburărilor de coagulare ale sangelui.

Studiile realizate de la debutul pandemiei au evidențiat că aproximativ una din trei persoane, a fost diagnosticată cu probleme neuropsihiatrice, la șase luni după infecția cu coronavirus. Aceștia au acuzat stări confuzionale, oboseală, anxietate severă, dificultăți de concentrare, tulburări de memorie sau insomnii. Deseori, supraviețuitorii au prezentat ulterior și simptome severe caracteristice sindromului de stres post-traumatic, precum rememorări ale traumei în amintiri tulburătoare, coșmaruri, detașare de alți oameni și de situațiile cotidiene, comportamente de evitare, pe fondul unei stări de hipervigilență. Toate aceste aspecte generează consecințe negative pe termen lung și afectează activitatea profesională, scolară, socială și relațiile cu ceilalți oameni.

De asemenea, sectorul sanitar lucrează sub o presiune imensă in criza coronavirus. Personalul insuficient trebuie să facă față solicitărilor numeroase și să asiste la adevărate drame în secțiile de îngrijire ale pacienților Covid. Pandemia a amplificat suprasolicitarea si a crescut incidența sindromului de epuizare profesională in această categorie, cunoscut si sub denumirea de burnout.

Cum ne putem îngriji de sănătatea noastră mintală pe durata pandemiei?

  •  limitarea timpului petrecut pentru a asculta știri care produc discomfort sau anxietate
  • conectarea prin telefon sau online cu persoanele apropiate
  • crearea unor rutine care să ne mențină activi (plimbări in natură, stretching, exerciții fizice)
  • evitarea consumului de alcool sau droguri ca o modalitate de a face față fricii, anxietății, plictiselii si izolării sociale
  • respectarea recomandărilor venite din sursele de incredere
  • acordarea de sprijin celor care au nevoie
  • adoptarea unui stil alimentar echilibrat și respectarea igienei somnului
  • alocarea timpului pentru lucru, odihnă, dar si pentru pasiuni si hobbyuri
  • practicarea exercițiilor de respirație conștientă/meditație de tip mindfulness

Nu în ultimul rând, este util sa invățăm să ne recunoaștem emoțiile, chiar și pe cele negative și să le acceptăm ca făcând parte din experiența umană.În cazul în care suferim de tulburări emoționale intense si persistente, este important să știm să cerem ajutor de specialitate.