Ce înseamnă tromboza venoasă profundă
Tromboza venoasă profundă (TVP) este o afecțiune produsă de formarea unui cheag de sânge la nivelul venelor profunde, vase care transportă sângele dinspre organe spre inimă.
Cel mai frecvent sunt afectate venele membrelor inferioare.
TVP apare cu o incidenţă de 1-2 cazuri/ an/1000 în Europa de Vest, iar în Statele Unite ale Americii se apreciază că o persoană din 20 dezvoltă TVP cândva pe parcursul vieţii. La pacienţii spitalizaţi incidenţa TVP este considerabil mai mare, intervenind o multitudine de factori de risc.
Impactul TVP este semnificativ, atât pe plan medical, cât şi socio-economic, sub aspectul calității vieții și al costurilor determinate de explorări, spitalizare, tratament, absenteism de la locul de muncă.
Cum se manifestă clinic
TVP se manifestă de regulă brusc, prin durere și tumefiere, în funcție de teritoriul afectat (la nivelul unui membru inferior sau superior, sau mai rar, bilateral). Zona afectată poate avea culoare roșie sau vineție, fiind asociat un proces inflamator, de aceea se utilizează și termenul de tromboflebită pentru această afecțiune.
Uneori simptomele sunt mai puțin exprimate, mai ales când tromboza interesează venele gambei (tromboză distală). Alteori, edemul este masiv, când întregul sistem venos profund al unui membru este afectat.
TVP se poate complica cu embolia pulmonară, când cheagul de sânge se desprinde și ajunge la plămâni, provocând dificultăți în respirație (dispnee), tuse cu expectorație cu sânge (hemoptizie), anxietate, puls accelerat (tahicardie) și ușoară ascensiune febrilă (în jur de 37.5OC).
Cauze
Cauzele TVP sunt numeroase, incluzând vârsta înaintată, factori genetici (mutații ale genelor implicate în sinteza factorilor coagulării) și de mediu (ortostatism prelungit, menținerea repausului la pat sau a poziției șezânde îndelungat, expunerea la căldură și deshidratarea) precum și prezența concomitentă a unor afecțiuni medicale (varice, insuficiența cardiacă congestivă, sindromul nefrotic, BPOC etc), post intervenții chirugicale, purtarea aparatului gipsat etc. Intervenția mai multor factori crește semnificativ riscul trombotic.
Diagnostic
Debutul brusc al simptomatologiei amintite, îndeosebi pe un teren predispus ( prezența in antecedente a unui episod similar, istoric familial de TVP), sugerează acest diagnostic. Este necesară prezentarea de urgență la medic pentru confirmarea diagnosticului. Ecografia Doppler este o metodă neinvazivă, la îndemână, care vizualizează trombul (cheagul de sânge) apreciază vechimea acestuia, obstrucția completă sau nu a vasului. Când probabilitatea clinică este mică (calculată pe baza unor criterii, de ex. scorul Wells) se pot determina doar valorile D-dimerilor din sânge și, apoi dacă acestea sunt crescute, se continuă cu examenul ecografic.
Tratament
După confirmarea diagnosticului de TVP, se recomandă de urgență spitalizarea, fiind necesar repausul la pat pentru prevenția emboliei precum și inițierea tratamentului anticoagulant.
Recomandările recente sunt de a se administra anticoagulante orale de generație nouă (debigatran, rivaroxaban, apixaban, edoxaban), care nu necesită monitorizarea frecventă a parametrilor coagulării prin recoltarea repetată de sânge, au risc hemoragic mai mic și eficiență similară anticoagulantelor cumarinice (warfarină, trombostop). Deși ușor de administrat, în doză unică sau în două prize zilnic, sunt necesare precauții legate de evitarea manevrelor sângerânde pe durata tratamentului și urmărirea apariției sângerărilor (nazale, gingivale etc).
De reținut
TVP reprezintă o urgență medicală, prin riscul emboliei pulmonare cu potențial letal. La apariția bruscă a durerii și edemului unui membru trebuie prezentat la medic, examenul Doppler putând clarifica diagnosticul și astfel, măsurile terapeutice necesare pot fi aplicate din timp.
Dr. Cristina Hoţoleanu
Doctor în medicină
Medic primar interne, competenta ecografie cardiacă și vasculară
